Visele

Putem crede în vise? Mai bine să nu credem, deoarece vrăjmaşul şi aievea ne insuflă multe deşertăciuni în minte, iar în vis îi este şi mai uşor să facă acest lucru.

Dacă anumite vise se împlinesc, atunci, datorită împlinirii lor, mulţumiţi-I Domnului pentru mila arătată. Şi pentru visele plăcute şi ziditoare de suflet să-I mulţumiţi. Iar de visele ispititoare să vă curăţiţi imediat după trezirea sufletului şi a minţii voastre. Cel mai bun mijloc pentru acest lucru sunt rugăciunea şi aducerea aminte a întâmplărilor bune, mai ales a celor din istoria Evangheliei. [III, 472]

Fanteziile pătimaşe din vis... nu sunt socotite păcate, deoarece nu sunt voite, însă trebuie să ne căim pentru ele şi să ne mâhnim... De ce ies ele din suflet? Dacă în vis este dat acordul, nici aceasta nu este o nenorocire, dar împovărează mai mult conştiinţa, de aceea, dacă puteţi, este bine să le mărturisiţi duhovnicului... Şi conştiinţa va fi mai liniştită. [III, 500]

.

Biruirea visului este darul lui Dumnezeu. Dacă ar fi fost necesar pentru voi să fiţi izbăviţi de această neputinţă, Domnul de mult v-ar fi înlăturat visul. Nu îl înlătură? Probabil pentru că aceasta nu vă este de folos. Totuşi, nu face acest lucru ca să dormiţi, ci ca să aveţi cu ce să luptaţi. Acesta este pentru voi un exerciţiu al forţelor morale. [III, 510]

Visele sunt locuri virane. Fiţi atenţi ca nu cumva vrăjmaşul să izbutească să vă înşele prin ele.

Vă arată vise plăcute în aparenţă, iar apoi începe să vă trâmbiţeze în urechi: „Această înştiinţare ţi-a trimis-o Dumnezeu pentru ostenelile tale" - şi altele. Cât ai bate din palme, sufletul se repede în partea aceasta. Şi crede că visul este de la Dumnezeu; îndată vin consimţirea, preţuirea de sine - gândurile ascunse pe lângă toate atitudinile smerite ale minţii. Vrăjmaşului, numai acestea de ar izbuti să le introducă în suflet, totul apoi i-ar merge ca pe roate...

Cercetaţi dacă există în suflet un gând, chiar trecător, potrivit căruia visele voastre au fost ceva deosebit, căci atunci este nenorocire. [IV, 733]

Cine dintre Sfinţii Părinţii vorbeşte despre vedeniile care se arată în vis, nu îmi amintesc. Ştiu că ei nu sunt binevoitori faţă de ele. Căutaţi la Varsanufie şi la Ioan Scărarul. Se pare că şi la Isaac Sirul există ceva despre ele. [VII, 1121]

Există vise dumnezeieşti. Ele, de obicei, conţin în sine încredinţarea că sunt de la Dumnezeu. Dar vrăjmaşul şi aici lucrează, ca şi acolo unde se preface în înger de lumină. Ce putem face? Fiecare să fie atent. [VII, 1161]

Despre vedeniile care se arată în vis nu ştiu ce să spun. Din punct de vedere istoric putem afirma că există vedenii în vis de la Dumnezeu, există vise ale noastre şi există vise de la vrăjmaşul.

Cum să le recunoaştem - nu ştiu. Fiţi vigilenţi. Cu fermitate putem spune doar că visele care sunt potrivnice creştinismului ortodox trebuie să le respingem. Şi încă ceva: nu este nici un păcat să nu respectăm visele dacă lipseşte încredinţarea că sunt de la Dumnezeu. Visele de la Dumnezeu, pe care trebuie să le împlinim, sunt trimise în mod repetat... [VII, 1163]

Din

Sfaturi intelepte

Sfantul Teofan Zavoratul

Editura Egumenita

Pagina 439

.